LoginRegister
Utilizator:
Parola:
Tine-ma minte:
LoginRegister
Email:

Cautare rapida:

Sa descoperim...
Locatii
Oferte

Zone turistice

»  Apuseni

Apuseni

Muntii Apuseni sunt un lant muntos din Transilvania, parte a Carpatilor Occidentali. Cel mai inalt varf este Cucurbata Mare (cunoscut si ca Varful Bihor) cu o altitudine de 1849 de metri. Sunt delimitati la nord de Raul Barcau, la sud de raul Mures, la vest de Dealurile şi Campia de Vest, iar la est de Depresiunea Colinara a Transilvaniei. In Muntii Apuseni se afla peste 400 de pesteri.



»  Ardeal

Ardeal

Oradea, capitala judetului Bihor, unul dintre cele mai semnificative centre economice, sociale si culturale in nord-vestul Romaniei este asezat intre dealurile care se interpun intre Campia Crisanei si poalele Muntilor Apuseni, pe Crisul Repede.

 



»  Banat

Banat

Banatul este o provincie istorica care cuprinde astazi zone din Romania, Serbia (Banatul Sarbesc) si Ungaria.
Dintre toate regiunile locuite astazi de romani la nord de Dunare, Banatul si Oltenia, cu prelungirea lor cea comuna in tara Hategului, sunt singurele care reprezinta o continuitate neintrerupta geografico - istorica a neamului romanesc - un cuib de unde se romaniza treptat tarile spre apus, spre crivat si spre rasarit, ba indirect si cele de peste Dunare, cuibul mereu descarcandu-si prinosul, dar ramanand totdeauna plin
In perioada austro-ungara au fost numite „banaturi” toate comitatele de granita, conduse de un ban. Denumirea s-a limitat mai tarziu la actuala provincie „Banat”.
Numele provinciei se leaga de statutul special al unor parti ale acesteia in cadrul regatului maghiar medieval, Banatul de Severin si succesorul acestuia Banatul de Lugoj-Caransebes, formatiuni politice, militare si administrative cu rolul de marca in cadrul sistemului defensiv antiotoman. Pentru prima data numele de Banatus Temesvariensis sau Banatus Temesiensis a fost folosit in rapoartele lui Luigi Ferdinando Marsigli din ultimul deceniu al secolului al XVII-lea si in textul tratatului de pace de la Karlovitz (1699). Pentru romani, regiunea a mai fost cunoscuta si sub denumirea de Temisana.
Proclamarea Republicii Banatene in anul 1918, ca provincie autonoma in cadrul Ungariei a fost o incercare esuata de pastrare a unitatii Banatului multietnic si multiconfesional.



»  Bran-Moeciu

Bran-Moeciu

Zona Bran-Moeciu situata intre Muntii Bucegi si Muntii Piatra Craiului, ne incanta cu varietatea peisajelor si cu salbaticia reliefului.
Legenda Contelui Dracula amplifica misterul ce planeaza in jurul acestor locuri, legenda adapostita in umbra zidurilor Castelului Bran.

Obiectivele turistice variate precum Cetatea Rasnovului si Castelul Bran se alatura numeroaselor trasee turistice ce se deschid spre Muntii Bucegi sau Muntii Piatra Craiului, Cheile Rasnoavei sau Pestera Dambovicioara.

Localitatea Moeciu de Jos este situata in judetul Brasov, pe D.N. 73 Brasov - Pitesti, la 30 de Km de orasul Brasov, la 25 de Km de Predeal si la 8 Km de Castelul Bran.
Comuna Moeciu se afla pe una din cele mai vechi cai de acces intre cele doua provincii romanesti: Ardealul si Tara Romaneasca, urmand Depresiunea Tarii Barsei cu Rucar - Dragoslavele.
Case mandre, aproape de creierul muntilor, ciobani care urca la stana cu oile, peisaje fantastice, oameni primitori. Un vast podis inconjurat de muntii Barsei, Bucegi, Ciucas, Piatra Craiului.
Comuna Moieciu este alcatuita din sase localitati componete: Moeciu de Jos ca resedinta de comuna, Cheia, Magura, Drumu Carului, Moeciu de Sus si Pestera ca localitati componete.
 



»  Brasov

Brasov

Brasov (in germana Kronstadt, maghiara Brassó, latina Corona, poloneza Braszów; de asemenea pe hartile vechi trecut Cron∫tadt sau Braßov, intre 1950 si 1960 Orasul Stalin) este resedinta si cel mai mare municipiu al judetului Brasov, Romania. Detine titlul de oras-martir. Potrivit recensamantului din 2002, are o populatie de 283.901 locuitori. Statiunea de iarna Poiana Brasov se afla la 12 km distanta de centrul municipiului, dispunand de o infrastructura dezvoltata pentru practicarea sporturilor de iarna. Patronul orasului este considerata a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se afla pe unul dintre contrafortii Bisericii Negre, indreptat spre Casa Sfatului, avand stema Brasovului sculptata dedesubt in relief.
In acest oras a fost confectionata si instalata o copie a „Statuii Lupoaicei” („Lupa Capitolina”), simbolul latinitatii poporului roman.
Brasovul este cunoscut si datorita Festivalului International „Cerbul de Aur”, ce se tine aproape in fiecare an in centrul orasului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Tom Jones, Ray Charles, P!nk sau Christina Aguilera.
Municipiul Brasov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice si infloritoare orase din zona. Datorita pozitiei geografice privilegiate si a infrastructurii sale de astazi, el permite dezvoltarea multor activitati economice si culturale.



»  Bucuresti-si-Ilfov

Bucuresti-si-Ilfov

Bucuresti este capitala Romaniei si, in acelasi timp, cel mai mare oras, centru industrial si comercial al tarii. Populatia de peste doua milioane de locuitori face ca Bucurestiul sa fie a sasea capitala dupa marime din Uniunea Europeana.
Prima mentiune a localitatii apare in 1459. In 1862 devine capitala Romaniei. De atunci sufera schimbari continue, fiind centrul scenei artistice, culturale si mass-media. Intre cele doua razboaie mondiale, arhitectura eleganta si elita bucuresteana i-au adus porecla „Micul Paris”. In prezent, capitala are acelasi nivel administrativ ca si un judet si este impartita in sase sectoare.
Judetul Ilfov (Sectorul agricol Ilfov inainte de 1997) este un judet din Romania, ce inconjoara municipiul Bucuresti.



»  Campia-de-vest

Campia-de-vest

Drept Campia de Vest este denumit sectorul romanesc a campiei Panonice. Se intinde pe o lungime de peste 375 km si este delimitata de: granita de stat cu Serbia si Ungaria (in vest), Dealurile de Vest si Carpatii Occidentali (in est), raul Tur (in nord) si granita cu Serbia (in sud).



»  Campia-Romana

Campia-Romana


Campia Romana este o campie din sud-estul Europei, pe cursul inferior al Dunarii, cea mai mare parte a ei (cca 80%) situandu-se pe teritoriul Romaniei. Denumirea ei provine de la fostul principat Tara Romaneasca, iar strainii o numesc „Campia Valaha” (dupa Valahia). Campia are extensii in Serbia si Bulgaria, unde este numita Campia Dunarii.

Din punct de vedere tectonic, Campia Romana face parte din Platforma Moesica. Soclul platformei este de origine hercinica, iar sedimentele superioare sunt de origine carpatica. Sedimentele dateaza din mezozoic si din pleistocen. In lunci, acestea sunt foarte recente, datand din holocen. Stratele din jurassic si cretacic contin zacaminte de petrol. Cuvertura de loess acopera indeosebi campiile tabulare, ajungand pe alocuri sa aiba o grosime de 40 m. Pe alocuri intalnim dune de nisip.
 



»  Fagaras

Fagaras

Fagaras (in maghiara Fogaras, in germana Fogarasch, Fugrasch) este un municipiu din judetul Brasov, Transilvania, Romania. Are o populatie de 35.759 locuitori.
Inainte de Unirea Transilvaniei cu Romania, Fagarasul era centrul admninistrativ al comitatului Fagaras, iar in perioada interbelica orasul a fost resedinta judetului Fagaras.



»  Litoral

Litoral

Litoralul maritim romanesc are o lungime de 82 km si este cuprins intre Capul Midia si Vama Veche, lungimea totala a tarmului romanesc fiind de 245 km, de la locul de varsare in mare a garlei Musura, pana la sud de satul Vama Veche (intre paralele 44°25 latitudine nordica si paralela 43°45 latitudine sudica). Localitatile si statiunile balneo-climaterice ale litoralului romanesc sunt situate la aceleasi coordonate cu localitatile Split, Sarajevo, Rimini, San Remo, San Marino, La Spezia, Monaco, Nice, Avignon.
Tarmul este deosebit de variat, format din forme usor ondulate, cu capuri accentuate si golfuri prelungite adanc pe vaile dobrogene, cu faleze, plaje si cordoane de nisip. Marea, in actiunea ei erodanta, a facut ca tarmul sa se retraga continuu, fie prin transformarea golfurilor in limane si lagune, fie prin abraziunea in dreptul promotoriilor. Falezele, care reprezinta doua treimi din lungimea litoralului, au inaltimi ce variaza intre 20 si 40 m: de la Capul Singol (punctul „Pescarie”, la intrarea in Mamaia), faleza creste spre sud pana la 35 m pentru a scadea apoi la 10-15 m, ca sa ajunga la Eforie si Capul Tuzla pana la aproape 40 m, ca spre [[Costinesti, Constanta |Costinesti]] si Mangalia sa scada din nou spre 10-20 m si apoi sa creasca spre Vama Veche. Stralucirea soarelui pe litoralul romanesc are o medie anuala de 2.500 de ore, identica cu cea de pe plajele coastei dalmatine (Croatia) si apropiata de cea a coastelor mediteraneene. In zona Agigea se afla unica rezervatie de dune marine din Romania, la 50 m de mare, in vecinatatea sanatoriului TBC Osteoarticular „Dr. V. Climescu” si ocupa o suprafata de 5 ha pe un platou mai inalt.



»  Maramures

Maramures

Maramuresul este o regiune (zona) geografica, alcatuita din Depresiunea Maramuresului din Romania si estul regiunii Transcarpathia din Ucraina (raioanele Rahau, Slatina, Tecev, Hust). Odata cu organizarea administrativa a Romaniei pe regiuni (1947-1968), denumirea de Maramures a fost extinsa in Romania si asupra Tarii Chioarului (Baia Mare), Tarii Lapusului, Tarii Oasului si Tarii Satmarului. Capitala istorica Sighet (astazi Sighetu Marmatiei) a fost inlocuita cu orasul Baia Mare. In prezent partea romaneasca a zonei Maramures e alcatuita din:
• Judetul Maramures
• si Judetul Satu-Mare.



»  Moldova

Moldova

Moldova este o regiune istorica a Romaniei. In Evul Mediu, principatul Moldovei era unul dintre cele trei state romanesti, intinzandu-se de la muntii Carpati pana la Nistru. Sub actiunea imperiilor vecine, Moldova istorica a fost divizata in Principatul Moldovei (care in 1859 impreuna cu Tara Romaneasca au format Romania), Bucovina si Basarabia. La randul ei, Basarabia a fost impartita in Republica Moldova, tinutul Hotin si Bugeac (aflate in componenta Ucrainei). In momentul de fata, parti din teritoriul istoric al Moldovei se afla in componenta Republicii Moldova si Ucrainei.
In Romania, in mod curent se numeste Moldova partea din vestul Prutului, care corespunde vechiului Principat al Moldovei.



»  Podisul-Transilvaniei

Podisul-Transilvaniei

Podisul Transilvaniei este situat in centrul Romaniei aproape in intregime inconjurat de grupurile muntoase ale Carpatilor Orientali, cele ale Carpatilor Meridionali si ale Carpatilor Occidentali. Podisul Transilvaniei, Muntii Carpati si Campia de Vest au o clima continentala. Temperatura variind mult in timpul anului, veri calde in contrast cu ierni foarte reci. Aceste zone mai plate au cele mai bune terenuri agricole si sunt faimoase pentru orasele si satele lor. Parti vaste acopera Podisul Transilvaniei si muntii. Dealurile podisului au altitudini cuprinse intre 250 m si 800 m iar muntii care fac parte din Muntii Carpati au inaltimi de pana la 2544 m (Varful Moldoveanu).
Ca forme de relief in Podisul Transilvaniei se gasesc campii, depresiuni si podisuri:



»  Rucar-Bran

Rucar-Bran

Situat intre Muntii Piatra Craiului si Muntii Bucegi culoarul Rucar-Bran ne infatiseaza la fiecare pas privelisti minunate si grandiose si cuprinde de asemenea si pasul Giuvala de 1240 m, unul din cele mai inalte din tara.



»  Sibiu-si-imprejurimi

Sibiu-si-imprejurimi

Sibiu (in germana Hermannstadt, in maghiara Nagyszeben, in latina Cibinium) este resedinta si cel mai mare municipiu al judetului Sibiu, Romania. Este un important centru cultural si economic din sudul Transilvaniei. Detine titlul de oras martir. Potrivit recensamantului din 2002, are o populatie de 155.045 locuitori. Statiunea de iarna Paltinis se afla la 37 km distanta de centrul municipiului, iar lacul glaciar Balea se afla la aproximativ 100 km distanta de oras.
Municipiul Sibiu a reprezentat unul dintre cele mai importante si infloritoare orase din Transilvania, fiind centrul colonistilor sasi stabiliti in zona. A cunoscut in ultimii ani o renastere economica si culturala semnificativa, fiind astazi unul dintre orasele cu cel mai mare nivel de investitii straine din Romania. Sibiu a fost in anul 2007 Capitala Culturala Europeana, impreuna cu Luxembourg.



»  Tara-Hategului

Tara-Hategului

Tara Hategului (maghiara Hátszegvidék, Hatzak; germana Wallenthal ) este un tinut istoric si etnografic din coltul de sud-vest al Transilvaniei, judetul Hunedoara, Romania. Tara Hategului cuprinde depresiunea cu acelasi nume, dar in „zona de influenta” a ei se afla si asezarile situate pe cursul superior al Streiului, pana la varsarea acestuia in Mures. Inconjurata din toate partile de munti, depresiunea Hategului este una dintre cele mai pitoresti zone ale Romaniei. Aici se gasesc cateva dintre cele mai importante monumente de arhitectura si arheologie din Romania.



»  Tinutul-Secuiesc

Tinutul-Secuiesc

Tinutul Secuiesc (maghiara: Székelyföld) este o zona din Romania, situat in estul Transilvaniei, locuit in majoritate de secui-maghiari si impartit in mod traditional in scaune (magh. "szék"), de unde numele de "székely", in romana "secui&quot.
In perioada interbelica a existat inca judetul Trei Scaune (magh. Háromszék), desfiintat ulterior de autoritatile comuniste. In prezent Tinutul Secuiesc cuprinde judetele Covasna si Harghita, precum si o parte din judetul Mures si o comuna din judetul Bacau, inglobate cu ocazia reformei administrative din 1968 acestui din urma judet, cu toate ca erau si sunt locuite majoritar de secui.
Tinutul Secuiesc nu are niciun statut administrativ, desi exista o miscare pentru a crea o regiune autonoma secuiasca in acest tinut. Centrul istoric a Tinutului Secuiesc a fost Targu Mures, acum este Odorheiu Secuiesc.



»  Transfagarasan

Transfagarasan

Transfagarasanul (trans + fagaras) sau DN7C este unul din cele mai spectaculoase drumuri din Romania. Drumul leaga regiunea istorica a Transilvaniei de Muntenia. Drumul a fost construit sa treaca peste Muntii Fagaras, cel mai inalt lant muntos din muntii Romaniei, care face parte din Carpatii Meridionali.
Drumul urca pana la altitudinea de aproape 2.000 metri; drumul in trepte foloseste serpentine pentru a urca fiind o provocare pentru orice masina; datorita serpentinelor si drumului in rampa viteza de rulare este de 40 km/h. Drumul este inchis de la sfarsitul lunii Octombrie pana in luna Iunie datorita zapezii care acopera drumul. Acest drum are mai multe tunele si viaducte decat oricare alt drum din Romania; in apropiere de cel mai inalt punct al ascensiuni, la Balea Lac drumul trece prin cel mai lung tunel din Romania (aproape 1.000 m).



Poze
Video
Parteneri
 
 
Parteneri: Campanii PPC