Sighisoara

Municipiul Sighisoara este situat la extremitatea sudica a judetului Mures, in Podisul Târnavelor (zona râului Târnava Mare) si se întinde de o parte si de alta a Târnavei Mari, situat la 123 de km de la izvoarele râului in zona de vărsare a parului Saes.
Sighisora, complex medieval de arhitectura militară, civila, ecleziastica de valoare europeana, este printre putinele oase-cetate locuite din Europa si singurul conservat in cea mai mare parte dar si locuit din România.
Datorita arhitecturii sale remarcabile, a pozitiei dominante si a ambiantei geografice, orasul a fost supranumit încă de la sfârsitul secolului al XIX-lea Perla Transilvaniei.
Întemeierea localitătii conform cronicelor din secolul al XVII-lea este datata la 1191 si 1198, insa fără baza documentara.
Prima atestare documentara a localitătii - in 1280 - nu marchează insa si începutul locuirii, atât pe teritoriul orasului cat si in zona înconjurătoare din bazinul Mijlociu al Târnavei Mari - locuire care cu mici întreruperi depăseste 40.000 de ani.
Au fost atestate arheologic: asezarea apartinând epocii bronzului, doua asezări dacice ale epocii fierului din care una a fortificat platoul inferior al Dealului Cetătii, un castru roman pentru paza drumului, o asezare a daco-romanilor si apoi a urmasilor lor.
Asezarea trezeste interesul a doua importante ordine manastiresti care se stabilesc pe platoul inferior al Dealului Cetătii, călugării dominicani la 1298 care se mentionează documentar localitatea sediu al mănăstirii - Schespurch (Schassburg), apoi se stabilesc călugării ordinului franciscan.
Pozitia strategica si-a aparat-o astfel încât prin forta nu a putut fi cucerit, desi a suportat câteva asedii (urmele ultimului asediu din 1704 sunt vizibile pe Turnul Cositorarilor).
Învătământul se situa la nivel ridicat, fapt dovedit si de cei 95 de studenti sighisoreni prezenti la universitatile din Viena si Cracovia intre 1402-1520.
Scoala mentionată la 1522 este mult mai veche.
La începutul secolului al XVI-lea orasul este un important centru artistic reunind activitatea unor pictori, sculptori, creatori de mobilier, artisti in piatra, bronz, lemn, meesteri ai orgilor sositi din Konigsberg, Salzburg, Boemia, Tirol, dar si autohtoni ca Elias Nicolai, cel mai mare sculptor al barocului transilvănean, care au lăsat dovezi si in cele doua biserici evanghelice, Biserica din Deal si Biserica Mănăstirii.
Sighisoara este al doilea oras ca mărime si importanta (istorica, economica, politica, geografica) din judetul Mures, fiind ridicat la rangul de municipiu la 16 februarie 1968 si având in subordine administrativa sase localităti componente (Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, Soromiclea, Venchi, Cătunul Viilor) si un sat, Hetiur.
Zona Sighisoara, prin pozitia sa, se încadrează in sectorul cu clima continentala moderata, prezentând câteva particularităti, in functie de aspectul deluros al regiunii si de culoarul mai coborât al Târnavei Mări.
Aceasta are influente asupra regimului termic si al precipitatiilor, conducând la inversiuni de temperatura, la frecventa cerurilor si a curentilor de culoar.