Odorheiu Secuiesc

În zilele noastre este al doilea oras al judetului Harghita după numărul locuitorilor: la 1 ianuarie 1996 a avut 39.484 locuitori.
Din punct de vedere al traficului rutier are o pozitie avantajoasă, pe cale ferată însă este capăt de linie.
Este centrul economic si cultural al zonei Odorhei, treimea vestică a judetului Harghita, oferind numeroase valori ascunse vizitatorilor.
Orăselul de 660 de ani Odorheiu Secuiesc, se află la marginea estică a Bazinului Transilvaniei, în valea Târnavei Mari la 52 km de Miercurea-Ciuc, 100 km de Târgu Mures (pe drumul judetean 13A), 200 km de Cluj (pe drumul national E60), 100 km de Brasov (drumurile judetene 137, 131 si 132B si drumul national E60), 52 km de Sighisoara.
Desi are o istorie de mai bine de 600 de ani, orasul Odorheiu Secuiesc nu dispune de monumente arhitecturale vechi.
Singura constructie rămasă intactă din evul mediu este capela Jézus (Iisos) construită în secolul al 13-lea.
Cele mai importante clădiri monumente ale orasului au 200-300 de ani.
Budvár si cetatea "Székelytámadt" (Csonkavár) sunt mai vechi, îns? de alungul secolelor au fost modificate, reconstruite.

Capela Jézus

Figurează în Registrul oficial al monumentelor judetului Harghita (1992) ca monument arhitectural.
Se află la intrarea sudică a orasului, la capătul dealului "Szálvátor" (Köszörükő), în valea pârâului Mare, pe teritoriul satului de odinioară "Gyárosfalva", în apropierea izvoarelor tămăduitoare.
Este o bisericută înconjurată cu un zid fortăreată.
Nu cunoastem data exactă a contructiei.
Majoritatea cercetărilor de istoria artei asează data constructiei în secolul al 13-lea, însă arheologul Mariana Beldie sustine că biserica a fost construită în a doua parte a secolului al 16-lea.

Cetatea "Székely Támadt"

Se află în strada Cetătii, cam la 200 de metri nord-est de coltul nord-vestic al Pietii Libertătii.
Cetatea medievală a fost un element caracteristic al orăselului de odinioară, dar si un element arhitectural de seamă al structurii orasului modern.
Stând cu fata spre intrarea cetătii, la dreapta vedem bastionul "Fóris", în spatele căruia se vede bastionul "Hajdú", iar la stânga, în fata bastionul "Bánffy", în spate, în capătul nordic al curtii bastionul "Telegdy".
Cetatea a fost construită în mai multe faze (1490-92, 1561-65) în stil renascentist.

Casa memorială Tompa László
În imediata vecin?tate a cetătii (str. Tompa László nr. 10.) putem vizita expozitia care prezintă viata si activitatea poetului Tompa László (1883-1964).
În această casă a trăit între anii 1920-1964 marele poet al secuimii, traducător si redactor.

Biserica si mănăstirea franciscană
Biserica si mănăstirea îmbină elementele perioadei de tranzitie dintre baroc si clasicism, a fost construită între 1728-79.
Biserica cu două turnuri a fost construită în stil baroc si clasicistă.
Poarta de intrare dintre cele două turnuri are stil renascentist.
Biserica are 36 m lungime, 17 m lătime, 14 m înăltime.
În turnul estic se află două clopote.

Colegiul reformat
Primul nivel al colegiului a fost construit în anii 1771-72, în stil baroc, care însă cu ocazia reconstructiilor s-a alterat, iar cel de-al doilea nivel între anii 1885-1886 în stil clasicist.
Atmosfera specifică a colegiilor este păstrată de curtea interioară cu arcade, cu monumentul profesorului "Backamadarasi Kis Gergely" la mijloc.

Clădirea scolii Pedagogice Benedek Elek
A fost construită între anii 1910-12 la sud de vechiul colegiu de arhitectul Magyar Vilmos.
În această clădire functionează Biblioteca stiintifică a Muzeului Haáz Rezső.

Biserica reformată
A fost construită în centrul orasului (între Piata Libertătii si Piata Márton Áron) între anii 1780-81, împărtind în două vechea Piata: Piata de Jos (cândva Piata Batthyány, azi Piata Libertătii) si Piata de Sus (cândva Piata Deák, astăzi Piata Márton Áron).
Constructorul bisericii a fost Baczkamadarasi Kis Gergely (1737-1787), renumitul profesor-rector al colegiului reformat.
Noua biserică a fost construită pe ruinele capelei Sf. Ana.

Primăria
A fost construită între anii 1895-96 în stil eclectic, pe baza proiectelor lui Stehlo Ottó.
Figurează în Registrul oficial al monumentelor judetului Harghita (1992) ca monument arhitectural.

Clădirea gimnaziului romano-catolic
Astăzi aici functionează internatul Liceului Tamási Áron.
A fost construită în stil neoclasic între anii 1890-92 pe coltul sud-estic al Pietii de Sus.

Biserica romano-catolică
Este o capodoperă a constructorilor de biserici de la sfârsitul secolului al 18-lea, în stilul ei îmbinându-se armonios stilurile barocului târziu si barocului clasicist.
A fost construită între anii 1787-93 pe vremea preotului paroh Kadicsfalvi Török Ferenc (1731-1804).
Proiectantul si constructorul constructiei a fost Schmidt Pál, maistru constructor venit de la Târgu Mures.
Constructia are o lungime de 38 m si o lătime de 18 m.

Clădirea parohiei romano-catolice
Data presupusă a constructiei: începutul secolului al 17-lea.

Clădirea gimnaziului catolic, Liceul Tamási Áron
S-a construit între anii 1909-1910 în stil eclectic-secesionist după planurile elaborate de Pápai Sándor.
Figurează în Registrul oficial al monumentelor judetului Harghita (1992) ca monument arhitectural.

Biserica ortodoxă
Mica biserică ortodoxă a fost construită în 1920 în stil neobizantin.

Biserica greco-catolică
Biserica "Schimbarea la fată" aflată în str. Kossuth a fost construită la sfârsitul secolului al 17-lea de un localnic înstărit de religie greco-catolică.

Budvar
Pe dealul "Budvár" (635 m) au existat asezări umane încă din perioada neoliticului, fiind vestigii si din perioada epocii fierului.
Pe deal există ruinele unei fortificatii din sec. al X-lea.
Ruinele figurează în Registrul oficial al monumentelor judetului Harghita (1992) ca monument arhitectural.