Miercurea-Ciuc s-a format în vecinătatea localitătilor deja existente: Sumuleu (1333), Toplita-Ciuc si Jigodin (sec. XII-XII.) pe locul unde se tineau târgurile în zilele de miercuri - de unde vine si denumirea orasului.
Primul document autentic cunoscut care atestă existenta orasului ca "ora? de câmpie" este scrisoarea de privilegii eliberată de regina Izabella, mama lui János Zsigmond, Principele Transilvaniei, datată la 5 august 1558, în care scuteste locuitorii orasului de biruri în afara birurilor cuvenite Portii otomane.
Construirea cetătii Mikó începe la 26 aprilie 1623 din ordinul lui Hidvégi Mikó Ferenc (1585-1635), consilier al principelui Bethlen Gábor, diplomat, cronicar, căpitan al scaunului Ciuc.
Cetatea este reconstruită în forma actuală între anii 1714-1716 sub conducerea generalului imperial Steinwille, a?a cum atestă si inscriptia în piatră asezată deasupra portii de intrare a cetătii.
Miercurea-Ciuc si după cel de al II-lea război mondial a rămas centrul regiunii, în 1968 devenind resedinta judetului Harghita.
De la această dată s-a intensificat industrializarea fortată a orasului, ducând la modificări semnificative în structura populatiei orasului.
Conform datelor recensământului din 7 ianuarie 1992 populatia orasului este de 46029 persoane.
Din planul orasului amintind de litera T pe vremea lui Orbán Balázs în zilele noastre a rămas doar partea orizontală, adică strada Petăfi cât de cât în forma veche.
Majoritatea clădirilor din str. Petăfi au fost construite la sfârsitul secolului XIX. sau la începutul secolului XX.
Cl?dirile vechi din strada Florilor au fost demolate în anii 1980-1989.
Dintre cele mai importante clădiri civile ale orasului amintim cetatea Mikó, construită în 1623, spitalul ORL (care a fost construită original ca sediu al comandamentului trupelor de grăniceri) si spitalul de boli contagioase, amândouă construite pe la sfârsitul anilor 1700.
Cele mai importante constructii din oras sunt biserica catolică din strada Florilor construită în 1758 si complexul din sumuleu, compus din mănăstirea din secolul al XVII.-lea, scoala si biserica din secolul al XIX.-lea, Bisericile ortodoxă si greco-catolică din centrul construite în secolul al XX.-lea.
Azi orasul a devenit un centru de învăttământ important, fiind totodată si un centru universitar.
Cea mai importantă institutie de învătământ din oras este Liceul Márton Áron, cu o traditie de peste 400 de ani, care s-a mutat în oras în 1911 din sumuleu o dată cu construirea clădirii actuale.
Liceul de limba română poartă numele lui Octavian Goga.
Totodată orasul este si un centru al artelor plastice maghiare din Transilvania, aproape 50 de artisti plastici cunoscut trăiesc în oraă.
Muzeul Secuiesc al Ciucului are colectii etnografice, de carte veche, arheologice, de artă plastică si de stiintele naturi foarte valoroase.
Nu exista comentarii inca pentru acest articol.
|
